Categories
Mă inspiră

Superstiții de An Nou

Anul nou se apropie cu pași tot mai repezi de noi. Se fac ultimele pregătiri, se aranjează ultimele lucrușoare rămase aiurea. Eu am găsit câteva superstiții pentru ultimele clipe ale lui 2012, și primele ale lui 2013. Nu sunt superstițioasă, dar nu stică să încerc anumite chestii, nu?

Ce SE face:

Categories
Leapsa

Leapșa cu planuri

O să vă adorm cu lepșele zilele astea se pare. De la Daniel cel Natural vine leapșa cu planuri.

1. Cum a fost pentru voi anul blogosferic 2012?

A fost cel mai frumos an blogosferic de până acum. Am învățat foarte multe, am cunoscut bloggeri de la care am avut și încă am ce să învăț. Am remarcat că oamenii, în general, sunt mai frumoși offline decât online.

2. Care este cea mai mare realizare blogosferica din acest an?

Nu știu cât de mari, dar cu siguranță cele mai importante au fost blogmeet-urile pentru mine. Și participările la BlogalInitiative. Parcă m-am lăudat cu arteziana, nu? 😀

3. Ce planuri blogosferice aveti pentru 2013?

Vreau să învăț mai bine partea tehnică.

Vreau să intru în SuperBlog singură, și să ajung în prima jumătate a clasamentului.

Vreau să lucrez mai bine la identitatea blogului, la imaginea online, ca să o pliez cât mai bine pe imaginea offline.

Vreau să particip la mai multe evenimente blogosferice, să mai cunosc și eu lumea asta.

Categories
Corlicisime

Eu și medicina naturistă

De când mă știu, am trăit cu reviste de medicină naturistă în casă. Le cumpăra mama cât de des putea: Asul verde, Medicina Naturistă, seria Practic.

Copil curios din fire și interesat cam de tot ce ținea de util de prin colecțiile mamei, am citit tot ce am prins în mână. Am și acum zeci de cutii de ceaiuri în bucătărie. Nu mă dau în vânt după ele, dar prind bine în caz de boală. Adesea, le prefer în locul medicamentelor. Organismul meu se obișnuiește repede cu pastile, și, după câteva „ture” de tratament cu un produs anume, devin imună la el. Lucru care nu se întâmplă când utilizez plante medicinale.

Cu ceaiuri, scap de dureri ușoare, de răceli, sau de alergii ușoare. Ba chiar, în facultate, am ajutat o colegă să scape de alergie până în ziua în care era programată la medic. Mușetețelul și gălbenelele ajută. Au efecte calmante și dezinfectante, atât intern cât și extern. Foarte bune.

Mai știu de ceaiul verde că are efect antioxidant, și face minuni pentru cearcăne și ochi umflați. Trebuie să folosiți două pliculețe, după ce ați făcut ceai. Le țineți câteva minute la frigider, iar apoi le puneți pe ochi. Le țineți 10, 15 minute, și gata!

Fructele Goji de exemplu, întărește părul, pielea și unghiile. De asemenea, ajută memoria, ajută la arderea grăsimilor, și, foarte important pentru mine, crește imunitatea.

Dintre cele enumerate, numai pe ultimul aș putea să îl cresc în casă din ce am citit. Astă vară am avut plante aromatice î ghivece. Un arbust mă gândesc că este mai ușor de întreținut. Ce-i drept, plantele mele cam au tendința să moară de când sunt la București, dar acum nu mai stau la cămin. O fi mai ușor. Plus că ar arăta foarte bine de îndată ce crește cât de cât. Odată ajuns la maturitate, nu ar mai trebui decât să mă prind cum să îl folosesc cât mai bine în folosul sănătății mele și a celor din casă.

Da….anul ăsta am să cresc o plantă de apartament, cu întrbuințări medicinale pe deasupra! Asta o să fac!

P.s. Daniel, știu că și Aloe Vera este foarte bună…

Categories
Leapsa

Leapșa nordică

Leapșa nordică vine de la Probiu.

1. Ce lucru anume v-aţi dorit să aveţi “dintotdeauna” şi încă nu l-aţi obţinut ?

Un aparat foto

2. Aranjaţi în ordinea importanţei (fie pt dvs, fie pt societate, fie atât pt dvs cât şi pt societate) următoarele concepte sau noţiuni: fericire, bani, iubire, sănătate, faimă.

Pentru mine: fericire, sănătate,bani,iubire ,faimă

3. Ce anume lucru vă prefaceţi că înţelegeţi, dacă vine vorba despre el însă de fapt habar nu aveţi ce înseamnă ?

Nu am bunul obicei de a mă preface că pricep ceva la care sunt plantă. Am încercat, dar se întoarce împotriva mea.

4. Care este lucrul pe care credeţi că nu l-aţi face niciodată ?

Nu aș putea să mă vând. Să renunț la libertatea și la independența mea, atât cât le am, pentru cineva. O prietenă sau un iubit. Sunt o încăpățânată, țin prea mult la libertatea mea de exprimare.

5. Dacă ar trebui să vă mutaţi brusc la 5 000 km depărtare de casa dvs actuală, de ce lucruri, (NU oameni, doar lucruri), de care aţi fost obligat să vă despărţiţi v-ar fi cel mai tare dor la început, (sau chiar pe termen lung) ?

De nimic. Nu mă leg de lucruri, sau de amintiri pe care mi le aduc ele. Probabil aș duce lipsa globului cu sclipici. Îmi place să îl am, chiar dacă nu mă uit des la el.

6. Care este cea mai mare minciună în care chiar aţi crezut ?

Mi-a spus cineva că mă iubește…iar câteva luni mai târziu a realizat că a spus-o doar ca să vadă cât o și simte.

7. Ce lucru v-a displăcut deosebit de mult în copilărie, însă care la un moment dat a început să vă placă, şi vă place şi acum în continuare ?

Sarmalele! Aveam alergie la ele, pentru că mama unui prieten mă chema la masă, pentru ca puiul să nu pape singurel, și aiuritul mânca în reluare, în timp ce eu eram zorită, că doar doar mă vede și îi fac poftă. De Sarmale!!! Vă dați seama că nu am mai mâncat sarmale până la vreo 15 ani!

8. Care este lucrul cel mai curajos sau intrepid pe care l-aţi făcut vreodată în viaţa?

LA 16 ani, timidă și speriată de bombe, m-am înscris în trupa de teatru, în liceu. Așa am jucat în Titanic Vals, în fața zecilor de colegi, a profilor, și am fost chiar momeală pentru câțiva elevi de generală veniți în vizită.

9. Care este una din prejudecăţile sau părerile false pe care aţi observat că le au uneori despre dvs oamenii care nu vă cunosc ff bine, aşa la “prima vedere” ?

Mă cred mai proastă sau mai moale decât sunt.

10. Care ar fi meniul pe care l-aţi cere pt ultima masă înainte de a fi supuşi unei sentinţe capitale ?

Hmmmm…ciorbă de perișoare aș vreaaaa. sărmăluțe, piftii, și prăjituri cu ciocolată.

11. Care este lucrul pe care aţi crezut că nu îl veţi face niciodată şi totuşi până la urmă l-aţi făcut ?

Nu am crezut niciodată că voi face compromisuri pentru persoana iubită.

Categories
Corlicisime

Pierdut cap. Găsitorului recompensă.

 Asta mi-am zis eu când mi-am pierdut capul  portofelul, la sfârșitul anului 2 de facultate. De fapt, mi l-a furat un fel de Houdini din gentuța bine închisă. Noroc că nu mai aveam bani pe acolo, iar biletul de tren era bine băgat în troller. Mă duceam la gară, cu un rucsac milităresc, un ghiozdan și o geantă de plajă, pline ochi, afară de sarsanaua menționată anterior. Nu mă întrebați cum le-am dus, că nu știu.

Faza este că m-am trezit la gară că vreau nu știu ce din portofel și nu mai era nimic în gentuță. M-am tras deoparte, am verificat la peron toate ungherele în genți. Biletul, carnetul de student, legitimația și cupoanele erau la datorie și la îndemână. Doamne ajută că m-a dus capul să le bag în altă parte. Portofelul în schimb făcuse picioare.

M-am trezit în anul 3 de facultate, prin februarie, la vreo 14 după amiaza, că mă sună nașul fratelui meu. Trebuie să vă spun că a mea rudă de gradul 1 are bunul obicei de a scrie numere de telefon pe unde apucă. În acel an, a băgat mâna la mine în portofel, a scos o carte de vizită, a notat numărul lui nașă-su, după care mi-a băgat cartea de vizită la loc, să nu observ.

Și sună nănașu: „Vaaai de mine!!! Zăpăcitoooo! Pierduși portofelul! Că mă sună cineva că îl găsi!”

În capul meu, ce a fost?

„Vai de mineee! Proastă sunt! Al doilea portofel în jumate de an!!! Alte carduri, alt buletin!!!”

Când am verificat geanta și am găsit portofelul, mi-am dat seama ce se întâmplase: un puști de vreo 16 ani găsise primul portofel, scotocise, și găsise cartea de vizită pe spatele căreia scria Nashu. S-a gândit că e cineva apropiat și a sunat.

Dacă aș fi avut o jucărie ca cele de la BringMeBack, ar fi fost mai simplu. Dar la vremea aia nici nu știam că există. Îți pui cod pe bunuri, iar cine le găsește dă de tine foarte simplu. Nu se mai complică să se ducă la poliție, să dea declarații, și alte astea.

Dacă mi-aș achiziționa un set de genul, l-aș folosi la buletin. Am pierdul buletinul de 3 ori în 2 ani. S-au săturat funcționarele la Motru să îmi facă poză! O să își facă album cu mine dacă mă mai duc!

Și încă ceva. Să vă dau două sfaturi în caz că pierdeți portofelul:

Mergeți la bănci să blocați cardurile, nu dați telefon. Eu am telefonat la 3 bănci, și după ore pierdute la telefon, mergând la bancă să refac totul, am aflat că de fapt nu fuseseră blocate.

În caz de buletin, mergeți cât de curând să refaceți. Dacă sunteți cu facultatea în alt oraș, mergeți acasă. Nu de alta, dar la poliție este posibil să vă dea cu Flit.

Acestea fiind spuse, eu sper să nu pierdeți nimic, niciodată. Nu e prea plăcut!

Să ne găsim sănătoși!

Categories
Leapsa

Leapșa de Sărbători

Leapșa de sărbători vine de la Aura și Axlandra.

1. Care  sărbătoare vă place cel mai mult?  Sfântul Andrei, 1 Decembrie şi ziua Naţională a României, Moş Nicolae, Crăciunul sau  Revelionul?

Moș Nicolae. Mă pasionează de vreo 5 ani, de când l-am studiat pentru o prezentare pe care o aveam de făcut la facultate, pe teme culturale. Am urmărit transformarea lui în Santa Claus.

2. Enumeraţi trei activităţi preferate de Sărbători!

Prepararea prăjiturilor, filmele despre Crăciun și urările către cei dragi.

3. Ce cadouri vă place să dăruiţi celor dragi? 

Cărți și mici nimicuri simpatice, în general. Nu mă omor după chestii scumpe, nu mă reprezintă. Încerc să dăruiesc lucrușoare mărunte, care să mă reprezinte cumva, sau să amintească de mine sau de legătura dintre noi persoanei care le primește.

4. Unde vă place să petreceţi Crăciunul? Dar Revelionul?

Acasă, ambele. Cu cei dragi.

5. Care e wishlist-ul vostru în această iarnă?

 Mai, liniște și sănătate să am, că în rest mă descurc eu.

Cine vrea o leapșă?

Categories
Corlicisime

Crăciun Blogal -it și Cono -it

Și când spun Blogal -it mă refer la Crăciunul cu Blogal Initiative. Cono este fântâna arteziană ajunsă la mine de dimineață. Curierul a suna la vreo 9, să verifice numărul apartamentului, și, până să mă ridic din pat și să mă aranjez, a și bătut la ușă!

Pentru cei care nu știu, cu articolul Luana și Fântâna dintre lumi am participat la un concurs, și am câștigat locul 4, care oferea, culmea, fântâna mea preferată dintre premii.

Categories
Mă inspiră

O zi plină

Azi am avut o zi plină. O zi care a trecut cu folos. M-am trezit pe la 10, adică în urma tuturor. Tuturor fiind tata și fratele. Fetele sunt plecare acasă de sărbători. Tata este aici de alaltăieri, când a ajuns cu trenul. L-am luat de la gară, la metrou la noi ne-a preluat una din fete, iar la ieșinea din metrou cealaltă, cu iubitul celei dintâi. Toți voioși voinici că a ajuns tata cu bine, după ce aflase că trenul cu care urma să vină fusese anulat, și a stat 4 ore după următorul, în Strehaia, că nu avem tren direct la noi la MotruCity.

De ieri, tata este ajutor de nădejde la bucătărie. Am făcut sarmale și piftii ieri. Piftii care, spre marea mea uimire, s-au  închegat, deși am gătit asta în premieră mondială, universală și de care mai vreți. Sarmalele au ieșit, desigur, divine.

Azi, am făcut tăvălite la greu, un tortuleț, și salată boeuf. Toată ziua am stat între tăvi, cratițe, caserole și cuțite. Am fiert, am copt, am făcut o mare maioneză și am carbonizat un blat. Da, CARBONIZAT. Din fericire, nimic ireparabil. Poate scriu mâine ce și cum am făcut.

Până una alta, NOAPTE BUNĂ! Vă țuc de nu vă vedeți.

Categories
Corlicisime

Pariuri și cumpărături pe net

Vorbeam mai demult despre pariuri pe internet. Pe la mine prin casă pariurile nu sunt chiar o temă tabu. Aud de ele ba de la frate, ba te la prietenul uneia dintre colegele de apartament. Bineînțeles, practică pariuri sportive. Nu de alea electorale și ce am mai văzut pe la știri  în ultima vreme.

Și merg mereu la săli de pariuri, sau la săli de jocuri. Eu știu că există și pariuri online, și că există și oameni care practică așa ceva.

Cred că este ca și cumpărăturile pe internet treaba asta. Eu am cumpărat de pe net cosmetice. Și consider că se aseamănă cele două, în sensul că nu faci activitatea fizic. Și ca orice treabă în online, este una în care trebuie să ai grijă cum investești.

De exemplu, eu nu aș paria de pe un site de care nu am auzit nimic, niciodată.

Înainte să îmi fac cont, aș căuta informații pe internet, recenzii ale utilizatorilor, chestii de genul. Este bine să știi cam ce așteptări trebuie să îți faci de la un produs, sau de la un pachet de servicii. Despre bet365 de exemplu, cred că ați găsi informații destul de ușor.

Ultima regulă de care țin eu cont pe net: citiți termenii și condițiile!!!! Lăsați naibii lenea! Mai ales când vă prindeți urechile cu un cont în care urmează să bagați bani. Trebuie să știți cum puteți scoate banii ăia la un moment dat, în ce condiții puteți renunța la cont, ce date sunt necesare platformei și de ce, cât de bine vă sunt protejate informațiile. Politica de confidențialitate este sfântă.

Cam astea ar fi sugestiile mele. Voi cum stați cu experiența la astea? Aveți ceva de adăugat?

Categories
Corlicisime

Alte motive să cred

În general, cred într-o lume mai bună pentru că așa am eu chef. Acum, la vreo 2 dimineața, cred pentru că mai am câteva motive adăugate pe listă. Câțiva oameni mi-au demonstrat că nu cred degeaba în bunătatea celor din jur.

După cum știți, CocaCola adună motive să credem. O să le adaug pe cele căpătate de curând, sub formă de mulțumiri. Hai să vă povestesc!

Joi a venit un pachet pentru mine la gară. De ăla de care trimit părinții, cutie micuță, cântărind o tonă. Am luat-o de la mașină cu chiu, cu vai, și m-am târât spre o bancă, unde o bătrână și nepotul ei mi-au făcut loc imediat. Văzând că mă chinui să apuc mai bine „prada”, femeia a scos din geantă o sacoșă din aceea mare, de cumpărături, și mi-a întins-o: „Ia vezi mamă, nu încape aici? Ia-o tu!” Ba încă m-a și ajutat să îmi bag cutia acolo. Țineți minte, motivul 1.

Mbooon…mă car eu cu sarsanaua, mai grea ca mine, până la metrou Gara de Nord…aveam de mers una bucată stație, să schimb la Victoriei. Un agent de pază, cum părea domnul lat în umeri, cu jachetă albastră, de pe care se vedea că a desprins din arici ceva, a remarcat că mă cam chinui. S-a oferit în secunda 2 să mă ajute, și m-a condus până la lift la metrou, deși urma să plece în direcția opusă. Așadar, motivul 2!

Schimb frumos la Victoriei, mă așez într-un colț, și aștept să ajung la Eroii Revoluției. Aici, altă surpriză: o doamnă m-a ajutat cu bagajul din metrou până la ieșire, la gura opusă celei pe unde trebuia să iasă. Asta a fost motivul 3.

De la metrou, m-am îndreptat șontâc șontâc spre stația de tramvai. Oboseala își spunea cuvântul, pachetul părea tot mai greu. M-am târât ce m-am târât, când, din spate, vine un tânăr: „Mergi în stație? Te ajut?” M-am simțit binecuvântată de întrebarea aia, jur! M-a dus omul frumos la tramvai, și s-a dus la treaba lui, în stația de autobuz, după un salut scurt și grăbit. Motivul 4 m-a fâcut să mă întreb serios dacă mai eram în București. Nu am întâlnit niciodată atâția oameni binevoitori într-o singură zi!

Oameni buni, mă faceți să mă felicit pentru că încă mai cred! Sunteți motivul pentru care lumea asta mare și rea mai are o șansă! Sunteți chiar ȘANSA. Vă mulțumesc!