Spring Super Bloggeriţa de mine

M-am revăzut, sâmbătă, cu Super Bloggerii. Iar pe câţiva dintre ei încep să îi simt prieteni buni.

Otilia mi-a strâns mâna călduros şi m-a pupăcit prieteneşte de cum ne-am văzut. Emil mi-a povestit ce-a făcut cu shaorma. Spanac deja mi se adresează cu “fatăăăă”. Naturalul e un soi de frate mai mare blogosferic. Andrew a fost prezent, ca de obicei, cu un zâmbet cald, şi i-am rămas datoare cu o bere.

Cel mai tare m-a emoţionat Raluca. A venit la mine şi m-a emoţionat, spunând că am emoţionat-o prin cartea dăruită astă iarnă, şi că are de gând să dăruiască, la rândul ei, câteva cărţi. Ei bine, dragă, a doua carte e pe drum! S-a întors, din cauza unei confuzii la adresă, şi trebuie să o retrimit zilele astea.

S-a plecat devreme de pe acolo, din păcate, aşa că iată-ne, rămaşi numai eu, Claudia şi Albert de  la SwissPlan Bizz (la mulţi ani mamei celui din urmă, căci şi-a împărţit fiul cu noi tocmai de ziua ei de naştere, apreciem gestul!), Emil, Daniel, Radu Cindrea, care este exact omul vesel şi original care mă aşteptam să fie, Oana Duma( o dulceaţă ca sarea din bucate!), Otilia, desigur, Raluca şi prietenul ei. Mădălina a ajuns târziu, dar sper că s-a simţit la fel de bine.

S-a cântat la karaoke ca la un foc de tabără, într-o atmosferă caldă şi prietenoasă, alături de cei de la RSS Pub, care ne-au încurajat să ne simţim ca acasă. Apropos, cafeaua lor cu lapte este senzaţionalăăă!

Per total, am avut de la Gală fix ce aşteptam: sentimentul de apartenenţă la o comunitate. Care este tot mai stransă şi mai prietenoasă. Odată devenit SuperBlogger, rămâi SuperBlogger. Este un microb, o senzaţie. O stare mai bine zis.

SuperBlogger nu înseamnă Blogger Super! Nu, nu, nu! Este un blogger care a participat la SuperBlog, a devenit parte din familie, îţi face plăcere să vii să revezi nebunii! Pur şi simplu! Poţi fi SuperBlogger şi ca sponsor, şi ca organizator, şi ca gazdă.

AM ZIS!!!

P.S.: Vă place mândra mea, Emil? Cântam mai tare, să nu-l aud! Psssst! Nu mă daţi de gol, da?