Am citit “Flash-uri din sens opus” a lui Marian Godină luni, in doar câteva ore. Mi-a adus-o colega-mea, spre care m-am grăbit imediat ce am aflat că a ajuns la birou. M-am uitat lung la cartea cu polițist pe copertă și m-au mâncat degetele până la pauza de 11. În camera de relaxare, în timp ce parcurgeam primele pagini, am început deja să pufnesc de râs.
Știam că este băiat amuzant și cu bun simț de la Webstock, unde a fost invitat și a stat de vorbă cu Paula Herlo. Și citind, parcă-i auzeam în minte vocea matură, fermă, dar cumva mirată, de copil în variantă mare, care-i certat și nu știe ce a făcut. Numai că polițistul nostru, așa cum îl aud în minte, e surprins ca e așa băgat în seamă.
„Să nu vă mirați dacă bag microfonul în gură. Eu sunt obișnuit să am fluier!”