Categories
Corlicisime

Copilărie superbă…și a mea pe deasupra!

Fix la filmulețul de mai jos mă uitam când mi-am amintit de copilăria mea.

Am avut o copilărie superbă, fără I-Phone sau laptop. Telefon cu fir ne-am pus acasă, când eu aveam vreo 9 ani. Mă duceam la bunica la Moldova în fiecare vară. Ba, până la vreo 6 ani, la grădiniță mergeam doar două anotimpuri pe an. Făceam cu schimbul, eu și fratele, câte 3 luni de copilărie ruptă din povești.

Iar vara…vara era magică! Pentru că vara toate se coceau, și mergeam cu mamaie și cu familia mătușii la prășit, și, mai apoi, la cules, porumbi, fasole, sfeclă și câte și mai câte. Șterpeleam pe nevăzute bostani de felinare, și îi ascundeam cu dibăcie în căruța sub care stăteam cuminței, la umbră, așteptând să se facă foame celor mari. Asta când soarele ne obosea devreme, și nu alergam după șopârle, având grijă totuși să nu ajungem prea departe.

Categories
Corlicisime

Orășelul sau orășoiul

              -Salut!

               -Bună!

               -Ce faci?

                -Bine. Tu?

                -Tot bine!

               Cam asta este discuţia pe care o duci în Motru când cobori la magazinu’ din colţ. Dacă ieşi în parc…..trebuie să fii cu ochii cât cepele! Ferească sfântul să o ratezi pe “tanti Maricica” sau “nea’ Gogu” că….Şi Doamne fereşte să te cheme Corli în Motru. Adică….io am realizat că sala în care făceam anumite cursuri în liceu are ceas pe perete…de vreo 4 ani abia când mi-a distras atenţia o colegă, disperată de atâta “Cât e ceasu’?”  Asta să vă faceti o idee. Sunt visătore, sunt melancolică (NU EMO!!!). Am în ochi o toamnă Bacoviană, cum spunea profa de română în generală.