Categories
Mă inspiră

Românca mea cu Farmec

Românca mea cu Farmec este, sincer, mama. Aşa, să ştie blogosfera! Că tot mă provoacă Spring Super Blog 2013 să spun.

Orice mamă din ţara asta, pe care atât de mulţi o numesc de rahat, este o ROMÂNCĂ CU FARMEC. Mama ta, cititorule, este românca ideală.

Orice mamă care îşi ţine copilul de mână când este scuturat de răceală este o femeie model. Mai preţioasă decât orice vedetă.

O mamă care ascultă visele copiilor este o femeie ideală. Orice mamă care ascultă problemele şi aspiraţiile puilor, şi le acceptă, chiar dacă voia altceva pentru ei.

Orice mamă ca a mea. Pentru că pun pariu că şi mama ta este la fel. Că te-a ascultat, că te-a luat în braţe când ai plâns. Pun pariu că îţi trimite pachet şi acum, deşi poate ai trecut leeeejer de 30 de ani, şi îţi aminteşte să bei lapte şi să mănânci mai multe fructe. Şi pun pariu că tot mama o suni şi când nu îţi mai aminteşti reţeta aia bună de tot de sarmale. Pun pariu că în momentele în care te simţi mic şi insignifiant, încă o suni, şi îi spui “Mami, mi-e frică, dă-mi un sfat!” Şi pun pariu că îi simţi mângâierea în cuvinte.

Dacă ar fi să aleg o româncă celebră ca ambasador, să zic aşa, al româncelor cu Farmec, aş alege-o pe Teo Trandafir. Pentru că e ca mama: plinuţă, haioasă, puternică, iubitoare. Pentru că este o femeie ce impune respect şi se face iubită prin personalitate, nu prin siluetă sau haine de firmă. Pentru energia ei haioasă şi proaspătă. Pentru că inspiră incredere, siguranţă şi loialitate.

Da…Teo este o Româncă cu Farmec. Românca MEA cu Farmec. Alături de mami meu, desigur!

A ta care este?

Categories
Corlicisime

Naşterea Legendei – Fântâna cascadă – prima parte

Trecuseră deja câteva luni de când Luana aflase că este piesa cheie a unei legende vechi de mii de ani. Dar nu se simţea deloc specială. În afara apucăturilor băieţilor  de a o speria uneori cu puterile, nici nu se întâmplase mare lucru între timp.

Se mutase de ceva timp în România, ţara din care fusese adoptată, în urmă cu mai bine de 10 ani. Nu mai era copilul blond, timid şi mut încă din seara în care vizase fântâni magice. Îşi dădea seama, abia acum, că poate micul ornament clipocitor din curtea părintească fusese, cumva, cea mai reală aventură a vieţii sale. Că atunci, de fapt, i se hotărâse destinul.

Era într- o excursie în Barcelona. Pentru că i se părea cel mai artistic oraş cu putinţă.

De ajuns, nu fusese greu. Găsise, pur şi simplu, o ofertă foarte avantajoasă la Agenţia de Turism Paralela 45.

Îl luase frumuşel pe Andrei, şi plecase. Din Cluj, unde Radu, ca de obicei, plecase voluntar în aventuri legate de medicină.

Habar nu avea, când a pus piciorul pe pământ Spaniol, că o simplă vacanţă în Barcelona îi va aduce o altă aventură. Era acolo doar ca să admire istoria, să vadă arta acolo, unde se născuse. Să poată mirosi picturi celebre, să atingă materialul rece al operelor lui Gaudi. Voia energia locului, simţea nevoia să se încarce pozitiv. Cumva, instinctul îi spunea că acela este locul pe care trebuia să îl viziteze, aşa cum musulmanii vizitează Mecca. Era o datorie pe care o avea, moral, faţă de propria naştere. O nevoie ancestrală de a se completa prin cunoaştere.

Vizitase deja Sagrada Familia, Casa Batllo, faimoasa Casă Vincens, Palatul Guell şi La Pedrera.

Urmau să vadă Parcul La Ciutadela. Au ajuns acolo cum nu se poate mai elegant, căci Andrei închiriase, cine ştie cum, o Impala. Pasiunile pentru maşini nu îl părăseau deloc. Ar fi fost dispus să stea la cort, şi să mănânce numai Fast Food, în schimbul garanţiei că va conduce o maşină de calitate, stilată, pe care să o simtă ca pe un bun prieten.

Au oprit la intrare, iar creţul a lăsat tacticos maşina şi a fugit spre un stand de dulciuri, de unde i-a luat în viteză o vată pe băţ. Avea grijă de ea ca un frate protector, şi nu uitase cât de mult îi place să savureze astfel de nimicuri când se plimbă.

Imediat ce a pus piciorul în parc, însă, a avut iarăşi sentimentul acela…nu ştia exact ce, dar CEVA avea să se întâmple. Barcelona era un oraş care să îţi dea trăiri intense, la asta se aştepta. Dar acum…acum nu mai era senzaţia de împlinire doar. Acum ştia că este ceva extrem de cunoscut în aer, simţea iarăşi panica amestecată cu siguranţă şi fascinaţie.

Îndreptă ochii spre cer. Când se întunecase atât?

Observând că Andrei se uită la ea uşor îngrijorat, zâmbi, şi păşi relaxat mai departe, fiind conştientă că sentimentul se afla totuşi în privirea ei, iar prietenul ei bun, care o iubea cum îşi iubea doar maşinile, îi citea sufletul perfect.

Gândurile deveniră mute când o văzu: Cascada fântână din parcul La Ciutadela. Părea, din nou, că timpul a stat în loc. De undeva, din gurile grifonilor, curgea din nou acea şuviţă argintie.

– Andrei, trebuie să îţi spun ceva…

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2013

Categories
Teatru și Filme

The Words

Cred că o să fie o serie cu filmele astea….numită “Am intrat în rândul lumii”. Am văzut The Words. Pentru actori am vrut să mă uit, ca de obicei. Aduce în centrul atenţiei nume precum Bradley Cooper, Dennis Quaid, Jeremy Irons şi….Ben Barnes.

In The Words, este vorba despre povestea unei cărţi, spusă în interiorul poveştii altei cărţi. Prezentul ne arată un scriitor ajuns la maturitate, ce dă glas primelor două capitole din cartea sa. În carte, este vorba despre un alt scriitor, ce găseşte un manuscris, îl publică drept cartea sa, iar apoi află povestea sfâşietoare a autorului iniţial.

Mă aşteptam, sinceră să fiu, la mult mai multe din partea “firului epic”, având în vedere că recenziile pe care le-am citit au fost înălţătoare. Dar, acum că mă gândesc, este o altă poveste tristă, jucată de actori senzaţionali, care îi ridică foarte, foarte mult valoarea.

Aşa că, ori sunt eu pretenţioasă, ori în ziua de azi, filmele care scutură box-office-ul de nume cu talent nu mai sunt ce erau pe vremuri…

Categories
Mă inspiră

Pasiuni

A fost demult, în urmă cu atât de mult timp, că nici eu nu mai ştiu cât a trecut, o fetiţă care îşi decupa vechile haine pentru a face haine păpuşilor.

Iar în vacanţele de vară, se strecura pe furiş în camera mătuşii, desfăcea uşor sertarele de la masina de cusut a mătuşii sale, şi şterpelea resturi de material. Cât despre priceperea mătuşii…nimic nu era mai plăcut decât să o urmăreşti cum desface mecanismul greoi, ascuns în carcasa cu aparenţă de birou, şi îl monta.  Avea muuuulte papiote mătuşa. Era fascinant pentru copilă să urmărească modul în care fiecare fir este trecut prin mai multe locaşuri, urmând ca mai apoi să ajungă pe măsuţa de lucru, de unde urma să treacă prin material, tivind rochii, ajustând pantaloni sau readucând la viaţă vreun costum.

Timpul a trecut, micuţa s-a făcut adolescentă, iar apoi a devenit femeie. A rămas totuşi, cu fascinaţia pentru un anumit tip de obiecte. Genul pe care le poţi găsi într-un magazin de electrocasnice, şi care uşurează viaţa oamenilor ce  preferă lucruşoare făcute sau personalizate de mâna lor. Nu contează că este vorba de haine sau mâncare. Femeia de acum crede că obiecte ca cele de aici nu trebuie să lipsească nimănui. Aşa a fost educată. Cu ideea că în viaţă trebuie să ştii să faci cu mâna ta lucrurile elementare: o mâncare simplă, o prăjiturică poate, o reparaţie de bază prin casă, ori să repari ceva descusut până ai timp de croitor.

Iar femeia asta de care vă spun, regretă că s-a născut târziu. Că azi, nu mai este o mândrie să ştii să croşetezi, să tricotezi, să coşi cu mâna ta ceva numai bun de purtat. Azi este o pasiune “vintage”, sau, pentru unii, o îndeletnicire băbească. Azi oamenii dau bani să cumpere ceva când vechiul obiect s-a stricat, în loc să repare. Azi nu mai avem legătura sentimentală cu obiectele făcute “cu mânuţele alea două”.

Azi ne cam grăbim…dar fascinaţia mea o ia uşor, şi admiră pe cei care încă mai cred în astfel de obiceiuri.

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2013.

Categories
Corlicisime

Jurnal de nefumător – ep 4

A trecut ceva timp de când am vorbit despre asta…despre fumat.

Când te laşi de fumat, cele mai grele sunt primele zile. Auzisem de la lume, că cel mai greu este să scapi de gestul în sine. Circulau peste tot poveşti cu oameni care foloseau, în loc de ţigară, banalul pix, sau cine ştie ce altă chestie tubulară.

Minciuni. Sau, cine ştie, pentru acei oameni, aşa o fi fost. Nu pentru mine. Eu am dus dorul senzaţiei pe care o ai când simţi fumul cum îţi inundă plămânii.  Am dus dorul dependenţei în sine.

Am dus dorul aprinderii unei ţigări alături de un tovarăş fumător, şi a savură

Categories
Corlicisime

Am visat doar

Am visat că era totul bine, că suferinţa se terminase. Afară era soare, şi cald şi rănile nu mă mai dureau.

Am visat că mă plimbam prin ploaie, şi simţeam mângâierea caldă şi protectoare a naturii. Plângeam de fericire la gândul că în sfârşit, va fi bine. Că voi avea zile mai liniştite, că grijile au dispărut pentru o vreme.

Am visat că avea cine să mă apere, că nu sunt singură pe lume. Simţeam iubirea unei persoane pe care nici măcar nu o cunoşteam, nu ştiam că există.

Am visat că eram iar copil, şi doream să fiu mare, şi responsabilă, în timp ce îmi decupam alte haine pentru a face haine păpuşilor, spre disperarea mamei.

Şi m-am trezit. Iar. Femeia care trage de copilărie, care ştie ce înseamnă suferinţa. Adultul care acum se vrea copil, care vrea măcar o zi de linişte totală, măcar o noapte în care să adoarmă fără a se suci pe toate părţile, plin de griji.

Adultul care visează prosteşte la o lume mai bună. Care se chinuie să înceapă ziua zâmbind, care speră că ziua de mâine va fi mai bună.

Bună dimineaţa realitate! Şi eu te iubesc! Ce zici? Ne batem şi azi?

Categories
Eveniment

Artiştii pentru artişti

Acesta este numele unei campanii uriaşe, ce a pornit în 2002 din dorinţa artiştilor de a-şi ajuta mentorii, trecuţi de câteva tinereţi, să depăşească probleme vârstei şi ale existenţei impuse de aceasta.

În fiecare an, campania naşte practic la apogeu un spectacol de teatru de calitate, oferit de mari actori. Anul acesta, de exemplu, pe 25 martie, începând cu ora 19.00, veţi putea admira pe scena Sălii Mari a Teatrului Naţional Bucureşti nume precum : Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Paula Seling, Margareta Pâslaru, Ioan Gyuri Pascu şi Adrian Naidin. Va fi acolo şi pianistul Dan Grigore, iar amfitrion va fi nimeni altul decât Ion Caramitru.

Biletele se găsesc la Teatrul Naţional Bucureşti, Sala Palatului, Magazinul Unirea, Casa de Bilete Arcub, oficiile poştale române, şi online, pe bilete.ro, biletoo.ro, blt.ro.

Dacă nu puteţi ajunge în Bucureşti pe 25 martie, nu disperaţi, gala va fi înregistrată şi o veţi putea urmări pe TVR Cultural.

Acesta este, desigur, doar apogeul campaniei. Ea se desfăşoară de fapt pe tot parcursul anului. Cei de la UNITER strâng dosarele medicale ale artiştilor aflaţi la nevoie, şi asigură suportul financiar al acestora pe parcursul anului, cu ajutorul instituţiilor de teatru din toată ţara, instituţii care încearcă să îşi ajute colegii şi angajaţii.

Există chiar şi o listă a celor de la Blogal Initiative, cu teatrele ce oferă astfel de spectacole. Aşa că dacă vreţi să mergeţi la teatru şi să faceţi un bine în acelaşi timp, click aici.

Categories
Mă inspiră

Amelia Earhart

Amelia Earhart este femeia care mă inpiră pe mine. Mai mult decât orice altă femeie.

Am aflat despre ea, credeţi sau nu…dintr-un film. Din Night at the Museum 2. Apărea acolo o reproducere a ei, de la Smithsonian Museum, ce prindea viaţă noaptea. Acel manechin urma să ajute personajul principal.  Era o femeie hotărâtă, curioasă, curajoasă mai ales, ce credea, la orice pas, că este discriminată din cauza sexului.

Poate nu a fost o femeie senzuală. Poate nu a fost pasionată de corsete şi desuuri, ca majoritatea celor din ziua de azi. Există o mică posibilitate să fi purtat jupe, dar nu garantez. Ea era genul băieţoasei hotărâte, veşnic în pantaloni, încercând să îşi facă un  nume, într-o lume dominată de bărbaţi.

Amelia Earhart este femeia care mă inspiră pentru că în fiecare din noi se ascunde o mică parte din ea. În fiecare din noi există o femeie care luptă împotriva curentului, o femeie care se luptă cu prejudecăţile societăţii  în care trăieşte. O femeie care vrea să facă ceva în viaţă, deşi absolut toate indiciile îi spun unul şi acelaşi lucru: că nu  va reuşi. Există, tot în fiecare din noi, şi o ştiţi, şi senzuala, fermecătoarea, iubăreaţa. Dar despre ea, altă dată. Azi, despre ambiţioasă.

Pentru cei care nu ştiu, Amelia Earhart a fost prima femeie care a traversat singură, în zbor, Oceanul Atlantic.  Urmând să fie prima care a zburat din Honolulu până în Oakland, California.

În 1937, îşi propune să fie prima femeie care a zburat în jurul lumii, împreună cu copilotul său, Fred Noonan.

A dispărut, în timpul unui zbor deasupra Pacificului. Plecase din Miami, în aventura de care spun mai sus.

De altfel, anul trecut, o întreagă echipă a pornit în căutarea ei. 20 de arheologi şi cercetători susţineau că femeia, împreună cu pilotul cu care a dispărut, ar fi supravieţuit, câteva zile, pe un atol, numit Nikumaroro în plin ocean. Acesta se află la 40 de kilometri de insula Howland, unde era programată aterizarea.

Ambiţia ei a ambiţionat o lume. O lume ce refuză să creadă, după cum vedeţi, că a dispărut în mare. Unii susţin că a mai trăit câteva zile, şi nu pe acel atol, ci pe insula Gardner. Acolo a fost găsit scheletul unei femei caucaziene, şi chiar mici nimicuri feminine, precum o oglindă, un ruj, nişte haine. Nu s-a putut demonstra că aparţin Ameliei, pentru că, ce să vezi, rămăşiţele pământeşti menţionate au dispărut.

Ipotezele privind faptul că nu a murit pe loc, dispărând în ocean, sunt alimentate de faptul că staţia radio a aparatului de zbor a funcţionat 5 zile de la data prăbuşirii. Ce radio este atât de rezistent la apă?

Aşadar, femeia care a inspirat atâtea generaţii, care a luptat cu toate forţele pentru sexul frumos, şi care a spart orice tipar al vremurilor în care trăia, rămâne un mister. Un vis. O femeie cum se găseşte în fiecare din noi, luptând să iasă.

Cât despre personajul din filmul mai sus menţionat, da, dispare şi ea. Numai că pe ea zorii o fac să dispară. Exponatele de muzeu din acel film erau vii doar noaptea, iar lumina le transforma în praf. Iar Amelia, personajul din film, a ales să facă un drum cu avionul său preferat, deşi era cât se poate de conştientă că nu se va mai întoarce.

Cred că la fel ar fi făcut şi adevărata Amelia. Ar fi plecat, totuşi, în călătoria aceea în jurul lumii, chiar dacă ar fi ştiut de la bun început că va fi ultima dată când zboară. Cred că dacă într-adevăr, s-a prăbuşit în mare şi a murit, fără să fi rătăcit,  s-a stins cumva fericită, că pleacă într-o lume mai  bună făcând lucrul pe care îl iubeşte cel mai mult, şi pentru care a luptat o viaţă.

La ea m-am gândit când a venit provocarea Spring SuperBlog 2013. Pe tine ce femei te inspiră?

Categories
Corlicisime

Pielea ei

Era chiar acolo, sub ochii lui. Cea mai frumoasă brunetă pe care o văzuse vreodată. Avea ochii negri, sclipitori, buzele îi erau mari şi pline. Gâtul ei lung se relaxa sub părul lung şi mătăsos, ce îi cădea pe umeri în valuri. Se apropie. O atinse uşor, pe braţ, îi luă mâna şi i-o sărută uşor.

O trase spre el, şi îi atinse uşor spatele, plimbâdu-şi degetele pe cea mai fină piele pe care o simţise vreodată. O lăsă uşor pe pat, şi îi atinse picioarele lungi, incredibil de fine. Avea cea mai frumoasă piele pe care o văzuse şi o simţise vreodată. Mirosea a siguranţă, a căldură, a femeia pe care ar fi putut să o iubească.

Cât despre ea…în ciuda aparenţei de vampă, era o fată cuminte. Dar se întâmpla să fie şi senzuală, atâta tot. Ştia să se îngrijească, şi folosea cele mai bune produse, deşi nu avea timp de cumpărături. Ştia un magazin online cu oferte avantajoase. Oricând avea nevoie de ceva, ştia exact unde şi cum să caute, ce promoţii să aleagă, care dintre miile de reduceri o avantajează.

Tot căutând oferte a aflat şi ce înseamnă epilare definitivă cu IPL, metodă care, deşi costisitoare, are beneficii pe termen lung. Pentru pielea ei extrem de fină, folosea produse de îngrijire personală ca cele de aici , şi se simţea foarte bine în pielea ei.

El avea impresia, ca orice bărbat, că o cucerise pe loc. Dar nu era deloc aşa…Fusese ales cu grijă, dintre toţi bărbaţii care îi făceau avansuri în ultima vreme. Simţea, îi spunea ei instinctul feminin, că avea să fie Alesul.

Categories
Corlicisime

Un ghid de buzunar pentru fiecare parior

Amatorii de pariuri, dar si cei care practica aceasta activitate la nivel profesionist, sunt intotdeauna in cautare de informatii, statistici si stiri, care sa le ofere o imagine cat mai amanuntita atunci cand doresc sa parieze pe un eveniment sportiv si automat sa-si calculeze sansele pe baza datelor obtinute.

Pariurisportive.com  este o sursa de informatii, care pune zilnic la indemana cititorului articole ce trateaza cele mai importante evenimente din fotbal, tenis, handbal si alte sporturi populare. Pariorii sunt pusi la curent cu ultimele noutati aparute la echipele participante, dar si statistici sau cote  oferite de cele mai bune case de pariuri.

Proaspetii initiati in lumea pariurilor sportive vor fi bucurosi sa afle ca ps.com pune la dispozitie o sumedenie de informatii prietenoase, legate de pasii care trebuiesc parcursi pana la plasarea pariului propriu-zis. Cu alte cuvinte, in meniul site-ului veti gasi ghiduri si prezentari pentru diferite case de pariuri, ce vor intampina cititorul cu raspunsuri la orice intrebare, care ar putea rasari in gandul unui parior amator. Acestia sunt sfatuiti in privinta inregistrarii unui cont la casele de pariuri sau a depunerii si retragerii banilor, dar si a metodelor de plata disponibile cu avantajele si dezavantajele aferente, iar asta doar ca sa va faceti o idee, ghidurile abordand mult mai multe subiecte decat atat.

Pe langa toate acestea, PariuriSportive.com acorda o atentie mai speciala fotbalului si pune la dispozitie sectiuni cu scoruri in timp real, clasamente si rezultate recente din mai toate campionatele lumii, dar si un sistem de centralizare si comparatie a cotelor de la cinci case de pariuri.

Promotiile si bonusurile oferite de casele de pariuri au fost intotdeauna la mare cautare in randul pariorilor, iar operatorii PariuriSportive.com sunt mereu la curent cu cele mai atragatoare oferte, acestea fiind prompt anuntate pe site la data aparitiei, ba chiar puteti beneficia de un bonus suplimentar la prima depunere, daca va inregistrati la casele de pariuri prin site-ul lor.